Pentru etalări online se poate folosi siteul http://mihneafiran.ro. :)

TRADITII

Discutii generale despre Spiritualitate.
Scrie răspuns
Avatar utilizator
DINA
membru Pro
Mesaje: 1882
Membru din: 21 Oct 2008, 16:35
Zodie: Sagetator
Localitate: ARAD
Contact:

TRADITII

Mesaj de DINA » 09 Mar 2009, 17:53

Superstii de 9 Martie-Mosii sau mucenicii
Imagine

Aceasta zi de pomenire a celor 40 de Mucenici din Sevastia, se sarbatoreste intotdeuna pe 9 martie. Cei 40 au fost soldatii crestini sacrificati de imparatul roman pagan Licinius, care au primit cununa martiriului ca vrednici aparatori ai dreptei credinte. Este o sarbatoare religioasa ortodoxa, care s-a supraus pe traditia pagana a „Mosi”-lor, despre care se spune ca alunga zilele de Babe si aduc vremea buna. 9 martie este ziua in care primavara isi intra in drepturi. Este obiceiul ca in aceasta zi sa se faca „mucenici” sau „sfintisori”, pe care romanii le fac si le dau spre pomenire in ziua Sfintilor Mucenici, de Mosi ; acestia sunt aluaturi coapte sau fierte, cu nuca si miere.

Imagine

Se spune ca Mosii-Sfintii bat cu batele in pamant sa goneasca inghetul, sa vina caldura, dand drumul primaverii. Se spune ca daca ploua in ziua de Mucenici, sigur - va ploua si de Pasti. Se crede ca in aceasta zi vin berzele aducatoare de noroc si de... copii. Se spune ca daca tuna pe 9 martie, vara va fi roditoare, iar daca tuna inainte de aceasta zi, in Saptamana Alba - vara va fi seaca. Superstitia mai spune ca apa de ploaie cazuta acum, de Mosi, este buna pentru dureri de cap si pentru ochi. Tot in aceasta zi, se mai spune ca cei care au livada sau vie, trebuie sa bea 40 de paharele cu vin sau tuica si sa verse cateva picaturi pe vie sau pomi pentru ca plantelor sa le mearga bine tot anul si roadele sa fie bogate. Cu timpul, s-a pierdut semnificatia benefica pentru vie sau livada, pastrandu-se doar superstitia celor 40 de pahare care, se spune, te fac rumen si sanatos tot anul. Astfel, in ziua de Mucenici, pe 9 martie, in locurile unde superstitia s-a pastrat si se practica, rar intalnesti un barbat treaz in aceasta zi. Uneori si femei... :grin: :lol:
Lucrurile pe care le iubim, ne spun cine suntem. (Sf. Toma D'Aquino)

Avatar utilizator
Tzadde
Antares
Mesaje: 1237
Membru din: 09 Aug 2008, 00:49
Zodie: Sagetator
Localitate: Peste tot si nicaieri
Contact:

Re: TRADITII

Mesaj de Tzadde » 09 Mar 2009, 18:49

Si cine tine numaratoarea? :lol:
"Toate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de supt ceruri îşi are ceasul lui."

Eclesiastul 3:1

Avatar utilizator
DINA
membru Pro
Mesaje: 1882
Membru din: 21 Oct 2008, 16:35
Zodie: Sagetator
Localitate: ARAD
Contact:

Re: TRADITII

Mesaj de DINA » 09 Mar 2009, 19:28

No comment! :lol:
Lucrurile pe care le iubim, ne spun cine suntem. (Sf. Toma D'Aquino)

Avatar utilizator
DINA
membru Pro
Mesaje: 1882
Membru din: 21 Oct 2008, 16:35
Zodie: Sagetator
Localitate: ARAD
Contact:

Re: TRADITII

Mesaj de DINA » 14 Oct 2009, 14:56

Cuvioasa Paraschiva (Parascheva) este cunoscută în popor şi sub numele de „Sfânta Vineri” sau „Vinerea Mare”

Imagine

Tradiţia spune că astăzi nu se dă nimic cu împrumut şi nu se spală rufe

Interdicţii în toate vinerile din an

Tradiţia spune că în nici o vineri din an, dar şi pe 14 octombrie, femeile nu aveau voie să toarcă, să spele rufe sau să facă pâine. Cele care se încumetau la aşa ceva erau pedepsite de Sfânta Vineri cu orbirea sau erau lăsate văduve. Interzise erau şi spălatul pe cap, pentru că se zicea că faci viermi, împrumutul din casă, pentru că seca sporul casei, petrecerile şi „amestecătura trupească”. În general, oamenii nu lucrau, „fiind rău de trăsnet, de grindină, de boli de ochi şi de cap”. Despre femeile care îndrăzneau să coasă sau să toarcă pe 14 octombrie se credea că vor face negi pe mâini.
În schimb, erau de folos descântatul şi dereticatul prin casă. Oameni îşi cumpărau în această zi haine groase, iar ciobanii se uitau, dimineaţa, să vadă cum au dormit oile. Dacă stăteau grămadă, era semn că iarna va fi grea.



Imagine
Lucrurile pe care le iubim, ne spun cine suntem. (Sf. Toma D'Aquino)

Avatar utilizator
DINA
membru Pro
Mesaje: 1882
Membru din: 21 Oct 2008, 16:35
Zodie: Sagetator
Localitate: ARAD
Contact:

Re: TRADITII

Mesaj de DINA » 26 Oct 2009, 08:43

Obiceiuri si traditii de Sfantul Dumitru

Imagine
Sfantul Dumitru este considerat patronul pastorilor. Este stapan peste iarna care vine. Daca jumatate din an stapaneste Sf. Gheorghe, cealalta jumatate este stapanita de el. Este ziua soroacelor pentru slujbe si diverse inchirieri, incheiate de Sangiorz. Noile invoieli aduc prilejuri de aldamasuri si de veselie. Originea pastorala a obiceiului este dovedita atat de durata de sase luni a intelegerilor, cat si de cunoscuta zicala: "La Sangiorz se incaiera cainii, la Samedru se bat stapanii";

Intra caldura in pamant si Gerila incepe a-si arata coltii;

Mosii de toamna (Ajunul lui Samedru): se face pomana grau fiert cu unt, lapte sau branza. In unele locuri, oamenii fac in ajun foc; se aduce un brad mare caruia i se da foc. Femeile impart nuci, paine, mere, covrigi; In acelasi sat se fac mai multe focuri. Fiecare duce acasa un taciune pe care il arunca in livada;

Dumitru Basarabov este Filip Schiopul. Se spune ca a calcat un pui si, pentru o asemenea gresala, si-a pedepsit piciorul vinovat sa suporte numai el greutatea trupului timp de un an;

Cainii lui Sumedru sunt lupii Sf. Dumitru. Ei se tin spre a fi feriti de lupi si ca oile sa fete bine;

Se tocmesc din nou servitorii pe la diversele trebi boieresti si se strica stanele;

Se tunde coama cailor pana la trei ani, ca sa aiba par frumos;

Celui ce va pazi aceasta sarbatoare ii vor fi ferite vitele de stricaciunea lupilor sau oamenii vor fi feriti de boli;

De Sfantul Dumitru nu se piaptana, ca-i primejdios de lupi;

Daca la Samadru este vreme aspra, iarna va fi buna, altii spun ca de va fi vreme buna, toamna va fi lunga si frumoasa;

Ciobanii care vor sa afle cum va fi iarna isi astern dulama in mijlocul oilor si se uita sa vada ce fel de oaie se va culca pe dansa. Daca se va culca o oaie neagra, iarna va fi buna; dimpotriva, daca se va culca o oaie alba, iarna va fi aspra. De asemenea, daca luna va fi plina si cerul acoperit de nori, daca ploua sau daca ninge, iarna va fi aspra, cu zapezi grele;

Ciobanii pandesc toata noaptea unde dorm oile si, daca dimineata se va trezi intai o oaie alba si va pleca inspre sud, iarna va fi grea; daca se va trezi o oaie neagra si va pleca spre nord, iarna va fi usoara.
Lucrurile pe care le iubim, ne spun cine suntem. (Sf. Toma D'Aquino)

Avatar utilizator
DINA
membru Pro
Mesaje: 1882
Membru din: 21 Oct 2008, 16:35
Zodie: Sagetator
Localitate: ARAD
Contact:

Re: TRADITII

Mesaj de DINA » 31 Oct 2009, 10:09

Ce este Halloweenul?
Imagine

Halloweenul se celebreaza in noaptea de 31 octombrie prin diverse moduri, care mai de care mai originale:

copii costumati merg din usa in usa dupa bunatati sau pentru a face mici trucuri celor care nu le ofera banuti sau dulciuri (trick or treat), iar in tot acest timp canta si fac rime de genul: “Trick or treat/smell my feet/ Give me something good to eat”;
petreceri tematice unde fiecare participant se deghizeaza de nerecunoscut in vrajitoare, vampiri, dovlecei, scheleti, bufnite;
focuri in aer liber pentru a alunga spiritele rele;
sculpturi sau simple taieturi in dovlecei care prind viata o data cu luminitele asezate in interiorul lor;
vizionarea filmelor horror, neaparat in grup, pentru ca sentimentul de frica sa fie diminuat.
Halloweenul este sarbatorit in special in tara lui de origine, Irlanda, dar si in SUA, Canada, Puerto Rico, Marea Britanie, Noua Zeelanda si chiar in Australia.

Originea sarbatorii

Imagine

Sute de ani in urma, pe taramuri cunoscute astazi drept Marea Britanie si nordul Frantei, au trait celtii. Ei sarbatoreau Anul Nou pe 1 noiembrie cu un festival care marca sfarsitul verii si inceputul perioadei intunecate si reci, asociate mortii. Acest festival, numit Samhain, dura 3 zile, iar oamenii se costumau in piei si capete de animale. Festivalul implica adeseori focuri in care erau aruncate oasele animalelor, iar oamenii sperau sa alunge spiritele malefice prin costumatii cat mai inspaimantatoare.

Pe 31 octombrie, granita dintre vii si morti isi pierdea conturul, si astfel, mortii deveneau periculosi pentru cei vii si le cauzau boli sau le stricau recoltele.

Celtii credeau ca prezenta celor de pe lumea cealalta, ii ajuta pe druizi - preotii celti - sa prezica viitorul. Pentru un popor total dependent de o lume naturala si volatila, profetiile deveneau importante surse de comfort si de orientare in lunga si intunecata iarna ce urma.

Cand festivalul era pe sfarsite, celtii isi reaprindeau vetrele – pe care le stinsesera la inceputul serii - pentru a fi ocrotiti pe timpul iernii.

Alte doua influente asupra Halloweenului provin de la cultura romanilor care sarbatoreau Ziua Pomonei, in jurul datei de 1 noiembrie, si de la crestinism cu sarbatoarea Tuturor Sfintilor si Ziua tuturor sufletelor.

Traditii

Legenda care fundamenteaza aceasta sarbatoare se numeste “lanterna lui Jack”. Odinioara, irlandezul Jack a pacalit Diavolul sa se urce intr-un mar. Pentru a-l impiedica sa se razbune, si sa-i ia astfel sufletul, a desenat pe trunchiul copacului semnul crucii. L-a lasat sa coboare dupa ce a obtinut promisiunea ca nu il va ispiti. La moartea lui Jack, acesta nu a fost primit in Rai din cauza firii viclene, dar nici in Iad datorita promisiunii Diavolului. Prin urmare acesta a ajuns sa rataceasca prin lume cu un felinar facut dintr-o gulie scobita in care tinea un taciune, pentru a-i lumina calea. De aici si cea mai cunoscuta dintre traditiile de Halloween.

Traditia fundamentala a sarbatorii de Halloween este “Trick or treat”, un obicei practicat de copii in perioada Halloweenului. Acestia merg din casa in casa si cer diverse bunatati prin intrebarea “Trick or treat?”. Obiceiul isi are originea in Anglia, unde de Ziua Tuturor Sfintilor oamenii ofereau celor saraci placinte, in schimbul promisiunii ca acestia din urma sa se roage pentru sufletele mortilor familiei. Obiceiul este asemanator urarii noastre “Ne dati ori nu ne dati”, cu deosebirea ca, in cazul de fata, daca proprietarul casei nu da nimic, copiii ii fac diverse farse.

O alta sursa a acestui obicei este traditia irlandeza din data de 1 noiembrie. Aceasta zi, considerata pe atunci prima zi de iarna, spiritele mortilor coborau pe pamant, amenintand astfel sa puna stapanire pe trupurile celor vii. Asadar, zanele bune se deghizau in oameni saraci si mergeau din casa in casa pentru a cere ajutorul oamenilor. Zanele ii rasplateau pe cei darnici, dar se si razbunau pe cei care nu doreau sa le ajute.

Imagine
Lucrurile pe care le iubim, ne spun cine suntem. (Sf. Toma D'Aquino)

Avatar utilizator
DINA
membru Pro
Mesaje: 1882
Membru din: 21 Oct 2008, 16:35
Zodie: Sagetator
Localitate: ARAD
Contact:

Re: TRADITII

Mesaj de DINA » 15 Noi 2009, 14:04

Obiceiuri din Postul Craciunului - Sezatorile de iarna
Imagine

Sezonul sezatorilor incepea dupa Lasatul Secului de Craciun. Sezatorile erau intalniri comunitare cu caracter lucrativ dar si distractiv.

Sezatorile puteau fi organizate ad-hoc, in zilele lucratoare, la una sau mai multe case, si erau de mai multe feluri. Ele puteau sa aiba un caracter de intrajutorare, cand mai multe femei sau tinere participau la torsul canepii sau a lanii unei gospodine, lucru care se repeta la casa fiecarei participante sau puteau sa fie intalniri in cadrul carora fiecare participanta isi torcea propriul material.

Sezatorile aveau loc in serile tuturor zilelor lucratoare, locul de desfasurare fiind anuntat din timp. Gospodina in casa careia avea loc intrunirea se pregatea cu bautura si mancare si anunta flacaii, in cazul in care acestia nu se informau singuri de mersul sezatorilor. Casa era dereticata si se pregateau mai multe lavite sau scaune necesare torcatoarelor.

Odata cu lasarea intunericului, femeile porneau cu furca de tors catre casa in care avea loc sezatoarea. In cazul in care sezatoarea avea drept scop intrajutorarea, dupa sosirea tuturor invitatelor, acestora li se distribuia in mod egal cantitatea pe care o aveau de tors in acea noapte. Cand sezatoarea era doar un simplu prilej de intrunire comunitara, fiecare isi aducea de acasa ceea ce avea de tors.

Sezatorile se organizau nu numai pentru torsul fibrelor textile ci si pentru scarmanatul lanii, scarmanatul penelor etc. Niciodata in sezatori nu se coseau camasi, aceasta operatie facandu-se in mod individual de catre fiecare gospodina sau tanara fata, in casa proprie.

Dupa ce participantele isi primeau "portia", pentru crearea unei atmosfere placute, ele erau servite cu un paharel de tuica indulcita, de obicei, cu miere de albine. Sezatoarea odata inceputa, participantele faceau schimb de informatii referitoare la viata cotidiana din sat si comentau evenimentele cele mai importante petrecute in propria comunitate sau in localitatile invecinate.

Apoi se rosteau ghicitori, zicale, proverbe, se canta sau se rosteau balade, nestemate folclorice ce s-au pastrat pana in zilele noastre transmise in modul cel mai lesnicios pe aceasta cale. In cadrul acesta institutionalizat, fetele erau integrate si consacrate in colectivitatea femeilor, incepand sa-si insuseasca, cu aceasta ocazie, deprinderi practice si spirituale.

In sezatori se dezvaluiau aspectele si intelesurile ritualice ale sarbatorilor populare si se invata comportamentul individual.

In sezatorile ce aveau loc inaintea Craciunului si a Anului Nou, se invatau si se repetau colindele si uraturile si se discuta in amanunt despre buna pregatire a acestor sarbatori.

La un moment dat, lucrul inceta, participantele fiind servite cu diferite preparate de catre gazda, in functie de starea sa sociala sau de posibilitatile sale materiale. Flacaii, stiind din timp locul de desfasurare al sezatorilor, cutreierau in grupuri insotite de muzicanti pe la toate casele unde aveau loc astfel de intruniri. De multe ori ei se organizau de cu seara, repartizandu-se pe case, in asa fel incat, catre sfarsitul sezatorii, ei sa apara cu muzica pentru a inveseli atmosfera.

La intrarea acestora in casa, munca era abandonata. Muzicantii, buni cunoscatori ai obiceiurilor locale, isi ocupau locurile prestabilite si incepeau sa interpreteze melodii de joc. Fetele si chiar femeile erau invitate la joc de catre flacai, unele dintre fete jucand acum pentru prima data, iar cele mai tinere dintre ele invatau pasii de joc. Atmosfera crestea in veselie si buna dispozitie. Cu aceasta ocazie jucau chiar si batranii din vecini, invitati la sezatoare. Acestia, pentru a nu-i deranja pe cei tineri, se urcau si dansau pe lavitele late si masive ce inconjurau peretii. Asa a aparut in Bucovina melodia de joc numita "Ca pe laita" sau "Baba grasa". Jocul era alternat cu multa dibacie cu perioadele de pauza, cand cei prezenti erau serviti cu mancare si bautura, si cu cele de lucru, cand se spuneau glume si snoave Sezatorile, desfasurate in toata plenitudinea lor pana tarziu, prin anii '60, se constituiau intr-o adevarata institutie sociala si erau o forma de intrajutorare comunitara dar si loc de petrecere placuta a timpului in noptile lungi de iarna, de derulare a unor obiceiuri si de invatare a deprinderilor de viata si de munca. Chiar daca se desfasurau in perioada Postului Craciunului, aspectul distractiv era tolerat deoarece in cadrul lor erau invatate colindele si uraturile ce urmau sa fie rostite in timpul sarbatorilor de iarna.
ImagineImagine
Lucrurile pe care le iubim, ne spun cine suntem. (Sf. Toma D'Aquino)

Scrie răspuns

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator